Schimbarea

Lumini și umbre, vise, amintiri, dorințe nerostite... Mă gândesc la săptămâna care începe mâine și îmi dau seama că nu știu. Nu știu ce se ascunde dincolo de mâine, nu am control asupra ceea ce a fost cândva. Acum e singura constantă într-o lume în perpetuă schimbare. Schimbarea vine fie că o invoci sau nu. Faptul că e aici înseamnă că ești pregătit. Mergi înainte!

 

Înăuntru

Căutătorul  este în fiecare din noi. Căutăm oameni, răspunsuri, senzații, aprobarea celor dragi, invidia celor care ne-au rănit cândva sau siguranța unei îndepărtate zile de mâine. Cărțile pe care le citim, oamenii cu care conversăm, filmele la care ne uităm ne îndeamnă să ne facem din căutare un țel suprem, o sursă de adrenalină, un sens al existenței noastre.

Dar care e locul unde ne este teamă cu adevărat să ne ducem? Unde evităm să ne uităm de frica întunericului care ne-ar putea înghiți?

Înăuntru...

Limbo

Sper că scrisul e ca mersul pe bicicletă. Ciudată analogie, mai ales că eu nu am învățat să merg cu bicicleta. Cuvintele se leagă greu, ca o maioneză stricată. Degetele se opresc deasupra tastaturii și mintea o ia razna pe câmpii. Scriu, șterg, recitesc. Nu îmi e clar ce vreau să spun. De undeva din interior ideile strigă într-o limbă străină. Perseverența e mama succesului, îmi spun. Tare m-aș opri acum. E târziu și mi-e somn. Mâine încep iar lucrul... Poate că despre asta am vrut să scriu. Pofta vine mâncând... O dată ce ajung la școală o să simt că mi-a lipsit, dar până atunci mai e o noapte, un răgaz ce pare acum fără sfârșit.