Grădina secretă invită la visare. Contemplarea aduce ordine în gânduri și liniște în suflet. Orașul e la doi pași de noi, dar aici nu-i simțim energia. Suntem tot în el, dar parcă l-am părăsit pășind în grădină. Sunt locuri care vindecă. Grădina secretă e unul dintre ele.
Aici vine iubitul meu cu un grup în fiecare săptămână și plantează cartofi, dovlecei, spanac, porumb, morcovi, roșii și ceapă verde. O familie bogată a donat casa și pământul din jur primăriei locale. Când părăsim lumea asta nu luăm nimic cu noi.
Citesc la umbra unui copac încovoiat de ani ca un bătrânel apatic. Aș vrea să adorm, dar briza mă ține trează. Mă bucur că este încă vară. Un zmeu plutește printre norii catifelați. Gândurile mi se leagă din ce mai greu. Nu adorm, ci plutesc între lumi. Grădina e o poartă deschisă spre necunoscut.
